Din presa...
Descoperind România
Chiar în ziua în care începea Festivalul „Enescu“, a debutat un proiect aparte, prin care Asociaţia culturală germano-română „Atheneum“ din Düsseldorf a dorit să ofere unui grup de personalităţi din acel oraş posibilitatea de a cunoaşte România adevărată, departe de imaginea prezentată adesea în mass-media occidentală. Sub genericul „Pe urmele istoriei“, organizat impecabil, cu pasiune şi inteligenţă, programul dens a inclus câteva repere importante din Bucureşti şi din ţară, bucurându-se şi de colaborarea cu Ambasada Germaniei şi cu Ministerul nostru de Externe, Livia Grama-Medilanski, preşedinta Asociaţiei, împreună cu colegii săi – români stabiliţi de decenii în Germania – concepând un traseu divers, interesant şi mai ales cu puternic impact asupra oaspeţilor care astfel au descoperit şi frumuseţea locurilor şi arhitectura elegantă a unor clădiri datând din veacul trecut, dar şi amabilitatea şi deschiderea noastră către cultură, către valorile universale, cu nimic mai prejos decât cele de aiurea.
Cazaţi într-un hotel din zona centrală a Capitalei, oaspeţii au fost întâmpinaţi, la prima întâlnire, nu doar de către oficiali, ci şi de membri ai grupului vocal „Accoustic“ condus de Daniel Jinga, cântând piese adecvate ambianţei relaxate şi spaţiului cochet, dar a doua zi au pornit să descopere Bucureştiul, vizitând Muzeul „Enescu“, unde directorul Cristina Andrei le-a vorbit despre istoria Palatului Cantacuzino şi despre amprenta enesciană asupra acelui loc încărcat de muzică şi de frumos. Apoi, în vecinătate, s-au oprit la Casa Vernescu, impunătoare construcţie de altădată, pentru ca după-amiază să fie invitaţi la Biblioteca Naţională, unde împreună cu Ambasadorul Werner Hans Lauk şi cu reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai altor foruri de prim rang, au ascultat un prim recital susţinut de Cvartetul „Incanto“ din Timişoara, special ales pentru a evolua în programe diverse pe tot parcursul „periplului“, propunând cu acel prilej partituri celebre precum Aria de Bach sau Balada de C. Porumbescu – solistă violonista Corina Murgu -, dar şi o miniatură de Elgar. La fel de plină, ziua următoare inclus şi o întâlnire cu Secretarul de Stat Victor Opaschi la Departamentul Cultelor, dar şi popasuri în două locaţii cu încărcătură regală – Palatul Elisabeta, primiţi de Principele Radu, apoi Muzeul Naţional Cotroceni, unde directorul Adina Renţea s-a dovedit o gazdă primitoare, oaspeţii vizitând palatul de o frumuseţe deosebită, ascultând apoi, cu încântare, alte secvenţe binecunoscute decupate din marea muzică, abordate de „Incanto” (Ovidiu Rusu, Nada Petrov, Viaceslav Mînzat, Marius Bernecker) – fragmente din Mica serenadă de Mozart sau dintr-o Cantată bachiană, superbe pagini din operele Mignon şi Thais (acea Meditaţie plină de sensibilitate, atât de îndrăgită de melomani, tălmăcită cu fineţe de Corina Murgu în compania colegilor săi din orchestra Operei din Timişoara), Humoresca de Dvorak sau Andante de Ceaikovski; iar în final, am avut surpriza să descoperim o variantă a Rapsodiei I de Enescu în aranjament pentru cvartet de coarde, de mare efect şi cu „priză“ la public, cei prezenţi aplaudând entuziasmaţi întreaga seară muzicală, primind în dar şi câteva CD-uri ale ansamblului, în palatul în care, după cum se comenta apoi, a cântat adesea şi Enescu, invitat de regină. Şi îmi spunea unul dintre oaspeţi că se afla pentru prima oară în România, descoperind cu uimire atâtea locuri frumoase, de o eleganţă şi un rafinament aparte, frapat şi de maniera în care au fost primiţi, de căldura şi sinceritatea noastră, departe de ceea ce vedea în media germană.
Surprizele extrem de plăcute au continuat şi în ziua următoare, când au vizitat Mânăstirea Zamfira, iar la Sinaia s-au oprit la Vila „Luminiş“ – Casa Enescu, unde Cvartetul „Incanto“ a prezentat, de asemenea în propria adaptare, cea de a doua Rapsodie enesciană; un obiectiv de neratat a fost Castelul Peleş, directorul Rodica Rotărescu însoţindu-i prin camerele şi prin parcul de un farmec unic, „camera de muzică“ găzduind şi spectacolul Saloanele Reginei Elisabeta, chiar în preajma portretului său, care veghează de peste un veac serile de muzică derulate în acel spaţiu. Iar „Incanto“ a ales, pentru un nou recital, momente din creaţii semnate de Boccherini, Haydn, Mozart, Beethoven, precum şi Iarna din ciclul Anotimpurile de Vivaldi, solistă din nou Corina Murgu, la ceas de seară, într-un (alt) castel „de poveste“.
Revenind la Bucureşti, grupul româno-german a vizitat şi Muzeul Naţional de Artă, aflat în Palatul Regal, amfitrion directorul Roxana Theodorescu, Bucureştiul de altădată dezvăluindu-şi frumuseţile şi legendele deopotrivă la Mânăstirea Stavropoleos şi, în apropiere, la „Carul cu bere“, păstrând parfumul de secol XIX. Şi pentru că era în plină desfăşurare Festivalul „Enescu“, programul conceput pentru a oferi o privire cât mai diversă asupra României a inclus şi concertul „în nocturnă“ de la Ateneu, susţinut de vestitul ansamblu Europa Galante cu al său Fabio Biondi, abordând opusuri de Vivaldi.
Schimbând registrul, în zilele ce au urmat s-au aflat fie în satul Bolovanu, unde au şi mâncat bucate pregătite de localnici, cântând, la un pahar de vin, formaţia „Trei parale“, fie la Muzeul Satului, unde directorul Paula Popoiu le-a dezvăluit detalii din istoria construcţiilor şi obiceiurilor din toată ţara, regăsite în acel loc, oaspeţii ascultând şi un program de folclor românesc autentic.
Cuceriţi de tot ceea ce au văzut şi au trăit timp de opt zile, într-o călătorie care, cu siguranţă, a depăşit cu mult aşteptările şi astfel a constituit un real succes al demersului „pus la cale“ de Asociaţie, cei din Düsseldorf s-au îndreptat spre aeroport, cu regretul că „expediţia“ s-a încheiat, dar încărcaţi de amintiri şi descoperiri pe care nu şi le-ar fi imaginat înainte de a cunoaşte ceva din România. Iar echipa TVR Internaţional i-a însoţit permanent, aşa încât totul a fost fixat pe peliculă, filmul vizitei urmând să fie difuzat şi la noi şi în Germania, care va afla poate abia acum ce înseamnă România adevărată, cu realităţi cotidiene netrucate, reliefând şi „partea frumoasă“ a istoriei, culturii şi existenţei noastre.
(20 septembrie 2013)
Anca Florea
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pe urmele istoriei: Legături culturale româno-germane la TVR Internaţional
Marţi, 11 Martie
Duminică, 16 martie, de la ora 20.30 la TVR Internaţional debutează o serie de reportaje despre legăturile culturale româno-germane, sub umbrela emisiunii “Antidot la uitare”.
Astfel, timp de şase săptămâni vom merge, duminică de duminică, pe urmele istoriei, cu ajutorul Asociaţiei ATHENEUM, constituită la Düsseldorf, în urmă cu 4 ani şi care a iniţiat o călătorie culturală în România, pornind de la legăturile istorice româno-germane.
Intenţia acestei asociaţii a fost de a oferi şansa unei cunoaşteri nemijlocite şi la faţa locului a ţării noastre, dincolo de prejudecăţile, mai mult sau mai puţin răuvoitoare, din media occidentală.
Proiectul desfăşurat sub titlul “Pe urmele istoriei” s-a constituit într-un demers cultural exemplar care a inclus conferinţe, expoziţii de carte, documente şi fotografii, lansări de volume, momente poetice şi teatrale, concerte, vizitarea unor muzee şi obiective turistice.
De la Bach şi Enescu la Goethe şi Carmen Sylva sau de la sunetul de toacă şi cântecele nostre populare la concertul orchestrei „Europa galante” din cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, această incursiune culturală ne-a conturat statutul şi imaginea diferită, stârnind cel puţin interesul, dacă nu şi entuziasmul unor noi călătorii.
Vizitele şi evenimentele de la Biblioteca Naţională, Palatele Cotroceni şi Elisabeta, Castelul Peleş, Catedrala Patriarhală, Mânăstirile Zamfira şi Sinaia, muzeele dedicate lui George Enescu, Muzeul Ceasului din Ploieşti, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional al Satului „D. Gusti” s-au constituit în tot atâtea neaşteptate descoperiri pentru oaspeţii din Germania, Franţa şi Statele Unite.
A fost un adevărat tur de forţă, iar vizitatorii din străinătate au avut prilejul să ne descopere nu numai muzica, arhitectura, arta sau istoria, ci şi tradiţiile, gastronomia, obiceiurile sau oamenii.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
